Inadaptabilitate de Bucuresti

Am intalnit multi oameni in viata mea. Toate genurile posibile. De la fighteri dementzi, baietzi de cartier, jucatori de poker pana la doctori in matematica si entitati cenusii de o cultura care ma complexa de-a dreptul. Fiecare persoana are grupurile sale sociale in care se simte bine si evident cele in care nu se simte bine. Bucuresti-ul este unul din ele. Am intalnit cateva persoane care simplu nu se pot adapta la viata de Bucuresti.
Nefiind bucurestean get-beget, dar cu buletin de Bucuresti cat de curand(hehe), am intalnit multi oameni care, crescuti in capitala nostra scumpa si draga se cred mai shmecheri decat ailalti. Adicatalea se uita la tine de sus si iti zic "Provincialule". Din pacate din timidatate sau complexe, multi nu le raspund cu aceeasi moneda. Solutia optima ar fi ceva de genul:"Pai bine beh putzica, cu ce sunt eu de vina ca Ceausescu s-a gandit ca doamna ma-ta si domnu' tac-tu sunt muncitori buni pentru vreun santier in vreun cartier nou de Bucuresti si i-a mutat acolo?"
Alti oameni pe care ii cunosc eu nu suporta traficul, domne. Pai muta-te mah inapoi acasa, in oraselul tau mic fara teatru, fara opera, cu un cinematograf amarat si fara parcuri (ca orice oras industrial care se respecta) si unde sansele de a gasi un loc de munca bine platit sunt nule fara pilele de rigoare. Nu suna prea interesant pentru un idealist ca mine.
Altii nu isi pot face prieteni noi si le e dor de gashca lor care a ramas acasa in fatza blocului in loc sa vina la Bucuresti la facultate. Pai eu sunt de vina ca nu calci pe la facultate si ca nu iesi din camera ai mizera de camin? Jucandu-te Wow ai sanse minime sa intalnesti oameni. Cat despre partea cu gashca d-acasa... e chiar mai simplu. Pai nu vezi ca gashca ta nu are nici un viitor? Ce poti sa faci in ziua de azi fara facultate(excluzand cazul in care esti gagica aratoasa si te maritzi cu unul plin de bani)? Oamenii respectivi au sanse majore sa devina vanzatori la buticuri sau ceva de genul asta. Asta vrei de la viata? Be my guest!
Acum urmeaza chestiile cu adevarat ridicole.
- "nu gasesc nici un loc de munca." Eu cred ca de fapt nu vrei sa muncesti. Ca exista o gramada de posibilititati incepand cu caratul de lazi si terminand cu manageriatul marilor companii. In Bucuresti exista o gramda de locuri de munca de toate felurile. Totul e sa vrei. Si daca mori de foame...calca-ti un pic pe mandrie si angajeaza-te orice pana gasesti ceva mai bun.
-"nu pot sa stau aici departe de parinti. Prietena/pritenul meu nu imi acorda atata afectiune cat imi ofera parintii." Bah ma leshi? Dar nu crezi ca e cazul sa ai viata ta? Crezi ca parintii tai chiar asta vor de la tine?
-"ma plictisesc in Bucuresti-ul asta de kkt!" Asta e absolutul absurditatii (daca e corect din punct de vedere logic). Pai daca si aci te plictisesti unde ai toate facilitatile posibile din Romania, atunci la tine la tzara cred ca o sa te sui pe peretzii bordeiului.